VIAȚA CULTURALĂ

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iaşi, acesta cunoaşte o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial şi cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iaşi “Şcoala latină de la Cotnari”, instituţie care a promovat studiile de latină nu numai în Iaşi şi în întreaga Moldova, ci în întreg spaţiul românesc.

În anul 1641 la Iaşi se înfiinţează “Academia Vasiliană” şi prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653). În anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi “Cazania” sau “Carte românească de învăţătură”. Tot în acest an apare primul cod de legi în limba româna.

La 18 martie 1833, la Iaşi s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică românească şi anume Societatea de Medici şi Naturalişti. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găseşte şi Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, muzeu înfiinţat în 1834.

În anul 1835 la Iaşi este înfiinţată „Academia Mihăileană”, în anul 1836 se înfiinţează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iaşi, iar în anul 1860 este înfiinţată Universitatea „Al. I. Cuza”. Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iaşi.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea”, în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, A.D. Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi alţii.

În continuare Iaşiul cunoaşte o viaţă literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit şi au creat aici. Străzile oraşului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii româneşti cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu şi alţii. Aici a trăit o mare parte a vieţii Mihai Sadoveanu şi a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

EDUCAȚIE

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40.000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot în Iaşi se află continuatoarea primei şcoli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenţi, prima şcoală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte cea mai veche bibliotecă universitară din ţară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, înfiinţată la data de 30 septembrie 1879 în cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” (fondată în 26 octombrie 1860) are în prezent 4 facultăţi: Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Bioinginerie Medicală, cu domenii de licenţă în sănătate, respectiv ştiinţe inginereşti aplicate. Este considerată una din cele mai prestigioase universităţi de profil din România cu statut multilingvistic. Organizează şi coordonează pregătirea universitară şi postuniversitară, precum şi cercetarea ştiinţifică şi cooperarea naţională şi internaţională din domeniul medico-farmaceutic.

Palatul Culturii

A fost inaugurat, în 1926, de către Ferdinand de Hohenzollern. Realizat după planurile arhitectului I.D. Berindei, construcţia Palatului a durat două decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812).

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior.

Elementele de interes turistic sunt: Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un “bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale, lei).

Sala “Voievozilor” se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află sala “Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, “Hora Unirii”.

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional “Moldova” Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu.

Universitatea “Al. I. Cuza”

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fondata la data de 26 octombrie 1860, este cea mai veche universitate din Romania.

Cladirea actuala a universitatii a fost construita intre anii 1893 si 1897 dupa planurile arhitectului Louis Blanc si inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta.

Cladirea este o imbinare a stilurilor clasic si baroc, monumentala sa intrare ducand in faimoasa “Sala a Pasilor Pierduti”, decorata cu picturi realizate de catre Sabin Balasa.

In fata universitatii sa gasesc statuile lui A.D.Xenopol, sculptata de C.Baraschi, si a lui M. Kogalniceanu, lucrare apartinind sculptorului W.Hegel.

Gradina Botanica

Prima gradina, infiintata in 1856 de Anastasie Fatu, a existat pana la moartea creatorului ei, in 1886, cand terenul a fost vandut de catre urmasii lui.

In 1873, Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi infiinteaza o a doua gradina botanica, in apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iar majoritatea plantelor au fost donate de catre Anastasie Fatu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista si astazi, in curtea Muzeului de Istorie Naturala.

Astfel, in 1921, profesorul Al. Popovici infiinteaza o gradina botanica noua in spatele cladirii Universitatii noi, unde construieste si mici sere, folosite pentru cresterea plantelor tropicale. Aceasta locatie se pastreaza pentru mai bine de 40 de ani, pana in 1963. In acest an se hotaraste mutarea gradinii in spatiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Topa, pentru ca aceasta sa satisfaca cerintele de invatamant.

Astazi, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din lume.

Casa Dosoftei

“Casa Dosoftei”, cunoscuta si sub denumirea de “Casa cu arcade”, datorita celor cinci arcade de pe fatada principala, a facut parte initial din zidul nordic de incinta al Bisericii Sfantul Nicolae Domnesc, biserica zidita de domnitorul Stefan cel Mare, intre anii 1491-1492. Cladirea cu aspect arhaic a fost definitivata in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.

Casa Dosoftei gazduieste astazi Departamentul de Literatura Romana Veche al Muzeului de Literatura Romana unde pot fi vazute numeroase exponate originale, intre care si cel mai vechi manuscris continind Letopisetul atribuit lui Grigore Ureche.

In anul 2004, frumoasa “Casa Dosoftei” a fost inclusa pe “Lista monumentelor istorice” din judetul Iasi.

Manastirea “Trei Ierarhi”

Manastirea “Sf. Trei Ierarhi” este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639.

Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.

In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).

Teatrul National “Vasile Alecsandri”

Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.

Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi.

In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

Cladirea Teatrului National este o veritabila bijuterie arhitectonica adapostind adevarate monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminata de unul din discipoli; Cortina de fier, pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Venetia cu 109 becuri.
In prezent aceasta cladire gazduieste si Opera Romana.

Biblioteca Central Universitara

Edificiul, construit intre anii 1930-1934, a fost proiectat de arhitectul Constantin Jotzu si construit de inginerul Emil Prager.

Initial, cladirea trebuia sa fie sediul Fundatiei Universitare Ferdinand – Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen Rege al Romaniei intre anii 1914-1927.

La 1 Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutie fondata in 1839. In 1948, statul roman a decis administrarea intregului patrimoniu al Fundatiei de catre Universitatea din Iasi.

In prezent, Biblioteca Centrala Universitara, una din cele patru biblioteci centrale din Romania, detine una din cele mai impresionante colectii de carti vechi.

Palatul Roznovanu – Primaria Iasi

Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iasului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 – 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre 1830 – 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana.

In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedinta temporara a familiei regale, o parte din spatiu fiind alocat autoritatilor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in I razboi mondial, intre 1916 – 1918 cind a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucuresti. In incaperea in care se afla acum Cabinetul Primarului isi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de sedinte a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei.

Bojdeuca “Ion Creanga”

Bojdeuca Ion Creanga a fost construita inainte de 1850, in mahalaua Ticaului, numita si “Valea Plingerii”. Povestitorul Ion Creanga a locuit aici din 1872 pina in 1889, anul mortii sale (in ajunul Anului Nou).

In 1879 aici a fost gazduit citeva luni si Mihai Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu in 1918, fiind cea dintii casa memoriala din tara.

In 1989, cu ocazia centenarului mortii scriitorului, s-a inaugurat alaturi de bojdeuca o spatioasa cladire in care se afla expozitia documentara.

Mitropolia Moldovei si a Bucovinei

Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880.

Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I.

Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.